La nici 12 ore după victoria lui Donald Trump, cetățenii americani au ‘revendicat’ prima victimă europeană – guvernul de coaliție din Germania s-a destrămat.
Cele trei partide aflate la guvernare – Social-democrații lui Olaf Scholz, Verzii ministrului economiei Robert Habeck și Liberalii Democrați ai ministrului de finanțe Christian Lindner – erau deja într-un conflict deschis. Potrivit Financial Times, pretextul intalnirii a fost acela de a încerca să rezolve diferențele privind o gaură de 9 miliarde de euro în bugetul de peste 2 trilioane de euro din 2025. Conform relatărilor din presa internațională, Scholz și Habeck își doreau de mult ca Lindner să accepte relaxarea reglementărilor fiscale stricte ale Germaniei, pentru ca guvernul să poată cheltui mai mult pentru apărare, sprijinirea Ucrainei și relansarea economiei. Scholz a argumentat miercuri că, odată cu întoarcerea lui Trump la Casa Albă, războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezenta tocmai tipul de urgență care justifică relaxarea acestor reguli. Lindner a refuzat, iar ca urmare a acestui impas, a fost demis, ceea ce a dus la sfârșitul coaliției.
Europa liberală este total nepregătită pentru un al doilea mandat al lui Trump.
Strategia europenilor liberali și a mass mediei liberale a fost să spere la ce este mai bine, în loc să se pregătească pentru ce este mai rău. Fără o consolidarea din interior a propriei securităti europene si cu marile economii in declin, bugetele tărilor se află sub o presiune severă. Uniunea Europeana nu se poate revigora fără Germania si Franta care, din păcate, sunt in declin politic si social in acest moment. Așadar rechinii globali stau la pandă.
Scholz a fost cel mai realist când a declarat „Zeitenwende” (schimbare de epocă) pentru țara sa, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin la începutul anului 2022. El a promis o transformare a Germaniei într-o putere militară dar ambițiile sale s-au stins rapid. Deși guvernul său a reușit să scape rapid industria germană de combustibilii fosili din Rusia, economia suferă acum din cauza acestei tranziții și se străduiește să găsească un nou model de creștere.
Romania cu “ochelari de cal”
In Romania, guvernul Ciolacu incearcă din toate puterile sa nege (până după alegeri) urmările inevitabile ale excesului din cheltuielile bugetare ce au produs prosperitatea actuală ce este imposibil de continuat. Această prosperitate este susținută de fondurile UE, o parte fiind nerambursabile, iar altă parte sub formă de împrumuturi. In plus, au ajutat și banii trimiși de diaspora și, într-o măsură mai mică, prosperitatea a fost susținută și de investițiile de capital externe.
Cunoaștem faptul ca România nu a fost sancționată de UE pentru deficitul ridicat. Acest lucru indică faptul că, din diferite motive mai degraba politice decat economice, există un interes european pentru absorbtia de catre Romania a banilor europeni prin implementarea PNRR. Majoritatea economistilor știu insă ca implementarea PNRR nu se poate face fără deficite bugetare semnificative iar orice creștere economică rapidă conține, de fapt, germenii unei crize viitoare. Economia va ajunge inevitabil să corecteze excesele, iar acest proces va fi dificil de controlat. Mai mult, pentru că nu cunoaștem incă viitoarea componentă a legislativului si executivului, nu face decat sa adancească criza ce urmează. Astfel, Romania se află in plină campanie electorală in cel mai nepotrivit moment, tocmai când Trump revine la putere, amenințând cu “America First”, cu taxe punitive asupra importurilor din Europa, cu retragerea umbrelei de securitate a SUA și cu un acord de pace inechitabil pentru Ucraina, totul pe fondul unei crize politico-sociale profunde la nivelul UE.
O Europă divizată cu un liberalism in declin, va avea foarte mult de pierdut pe toate planurile, datorită ascensiunii propriilor partide nationalist-populiste radicalizate.